STOP INCENDIILOR DE VEGETAȚIE
Un tractor ars, 7 ha de grâu, 5 ha de miriște etc. – în ultimele două zile, în RM au fost stinse zeci de incendii de vegetație, cu pierderi de proporții…
Numai cu o săptămână în urmă, vestea arderii a peste 20 hectare de orz și 30 hectare de grâu în raionul Anenii Noi a făcut înconjurul republicii și … am rămas cu lecția neînvățată.
Ce trebuie să știm fiecare dintre noi, pentru ca astfel de tragedii să ne ocolească
Și în grădină, și pe câmp, și peste tot, legea interzice arderea vegetației. Amenda este de până la 15.000 lei pentru persoane fizice și până la 40.000 pentru persoane juridice.
Dacă vreți să semnalați un caz de incendiu de vegetație, apelați 112 și indicați locația sursei de ardere. Pentru securitatea persoanei care a semnalat cazul i se va respecta anonimatul.
Când ard miriștile și câmpurile, pier pui de iepuri, de prepelițe, fazani, ciocârlii etc. Se întâmplă să fie afectați și pui de căprioară.
Resturile vegetale pot deveni îngrășământ pentru sol. Deșeurile lemnoase mărunțite pot fi utilizate în sobă sau cazan pe lemne.
Azi, devine tot mai populară în RM practica utilizării tocătoarelor. Cu ajutorul lor, mai multe Pimării și agenți economici utilizează masa lemnoasă mărunțită în sursă încălzire pentru școli, grădinițe, clădiri administrative etc. ).
Arderea vegetației afectează 4-5 mm de sol – în primul rând, humusul (care-i asigură fertilitatea). Acești 4 mm se formează în 200 de ani.
După arderea vegetației, cel mai mult suferă stratul de sol fertil – rămâne fără substanţa organică, microflora şi insectele folositoare, dar și fără rezervele de îngrășământ organic pe care resturile vegetale o aduc solului;
Mai mult, încetinesc proceselor bio-chimice la nivelul solului iar pentru restabilire este necesară o perioadă foarte îndelungată.
Pe timp de secetă, arderea vegetaţiei deseori se extinde spre gospodării, terenuri vecine, gospodării, ba chiar s-ar putea solda cu o catastrofă ecologică, extinzându-se spre stații de alimentare cu carburanţi, conducte de gaz, sau păduri.
Incendiile de vegetație emană substanţe chimice extrem de toxice, care, chiar şi în cantităţi mici, pot afecta sănătatea.
În rezultatul incendiilor, în aer sunt emanate diferite substanţe toxice – monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, funingine, oxizii de azot, hidrocarburile şi dioxinele, cei mai toxici şi periculoşi compuşi organici de compoziţie complexă care pot cauza, chiar şi în cantităţi mici, intoxicaţii ale căilor respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos central, ale mucoasei ochiului etc.
Fumatul dăunează. Este interzis fumatul şi focul deschis în lanuri, păduri şi mirişti.
Arderea vegetației evaporă apa de la suprafața solului, iar prin crăpăturile ce le formează, se pierde și apa din adâncime. Mai mult, substanțele toxice din fum pătrund și ele în apă.
Practica arderii vegetației am împrumutat-o de la părinți, bunici, străbunici. Astăzi însă, resturile și deșeurile pe care le aruncăm pe foc sunt altele (plastic, de ex.) și noi suntem mai mulți. Respectiv, impactul nostru de mediu este incomparabil. În condițiile schimbărilor climatice, dar și a poluării masive a aerului, trebuie să renunțăm la astfel de practici.
În anul 2022, incendiile de vegetație au pârjolit peste 152.000 ha teren, iar pompierii și salvatorii au intervenit în peste 9000 de incendii. Focul a afectat păduri, monumente ale naturii, case de locuit, câmpuri agricole etc. În 2022 au fost înregistrate 2.000 de cazuri de incendiere intenționată, însă au fost amendate 286 de persoane.
De la începutul anului 2023, focul deja a compromis peste 900 ha de teren.Campanie de informare realizată de Ecopresa, cu sprijinul Embassy of Sweden in Chisinau
Ilustrație: Art of Alex Buretz
