Proiect „Râuri fără deșeuri pentru o Mare Neagră curată”/ „Waste Free Rivers for a Clean Black”
Evenimentele de mediu din luna martie – în atenția unghenenilor
31 martie 2020 mun. Ungheni
În legătură cu situația existentă în țara noastră și pe întreg globul pământesc, legată de pandemia COVID-19, publicăm acest articol prin care dorim să atragem atenția publicului larg asupra importanței și însemnătății evenimentelor de mediu care, în acest an, nu au putut fi sărbătorite la scară largă, cu implicare directă a cetățenilor la nivel local, național și internațional.
La data de 14 martie, în mai multe ţări ale lumii se marchează Ziua Internaţională a Râurilor (International Day for Rivers). Această zi este cunoscută în lume şi ca Ziua Internaţională de Luptă împotriva Barajelor, edificarea de baraje pe râuri constituind un pericol ce amenință natura întregii planete, iar consecințele sunt grave, distrugerile fiind masive. Pentru prima dată, Ziua Internațională a Râurilor a fost marcată în anul 1998, la începutul apariției mișcării globale împotriva construcției barajelor și curățirii râurilor, iar de atunci evenimentul a căpătat amploare la nivel mondial. În fiecare an, în această zi, sute de comunități din întreaga lume organizează evenimente pentru a sărbători râurile și pentru a educa lumea despre importanța protejării acestora. Astfel, Ziua Internațională a Râurilor este un prilej de a spori informarea și sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța păstrării calității rîurilor și necesitatea de a contribui la reabilitarea acestora.
În lume există circa 165 de râuri mari, iar numărul celor mici nici nu se cunoaște exact, pentru că sunt foarte multe. Brazilia esta țara cu cele mai multe fluvii, fiind urmată de Rusia și Statele Unite ale Americii. Teritoriul Republicii Moldova este străbătut de 2 râuri mari și peste 3 100 de râuri mici și pâraie, permanente sau temporare. Râurile cu o lungime mai mare de 100 km sunt: Nistru, Prut, Răut, Bâc, Botna, Ichel, Cogîlnic, Ialpug. Din punct de vedere al nivelului calității, apele râurilor din țara noastră sunt considerate poluate și foarte poluate. Cele mai importante probleme cu care se confruntă râurile sunt: degradarea regimului hidrologic, hidrochimic și hidrobiologic, micșorarea capacității de autoepurare, dispariția unor specii valoroase de pești (cleanul, scobarul, bibanul, nisetrul, somnul, mreana), înnămolirea intensivă și scăderea nivelului de apă. Aceste probleme sunt cauzate de activități precum construcția hidrocentralelor, extragerea ilegală a depozitelor de nisip și pietriș din albia fluviului, deversările de la rețelele de canalizare ale orașelor care nu au stații de epurare și de la agenții economici care aruncă în fluvii apele reziduale și deșeurile tehnice. Specialiștii avertizează că starea ecologică a râurilor este din ce în ce mai rea, iar puținele sisteme de epurare a apelor sunt sub orice nivel. Bunăoară, râulețul Durlești din orăşelul cu acelaşi nume, din municipiul Chişinău, serveşte de ani buni drept groapă de gunoi pentru mulţi locuitori din împrejurimi. Unii chiar şi-au instalat ţevi de canalizare prin care apele uzate, inclusiv dejecţiile din WC-uri, sunt deversate direct în pârâu. (Foto_Râu poluat)
Tot în această lună, întreaga planetă marchează Ziua Mondială a Apei. Conferinţa Naţiunilor Unite asupra mediului înconjurător de la Rio de Janeiro a adoptat la 22 decembrie, 1992 rezoluția prin care ziua de 22 martie devenea Ziua Mondială a Apei (World Water Day). Este o zi în care sărbătorim apa şi în care atenţia se îndreaptă spre populaţia care îi simte lipsa.
Scopul marcării acestui eveniment este de a sensibiliza populaţia, atât în privinţa unei cooperări extinse, cât şi asupra posibilelor răspunsuri la provocările cu care se confruntă managementul resurselor de apă, având în vedere creşterea cererii de acces la apă şi la serviciile în domeniu. În prezent, Ziua Mondială a Apei este sărbătorită în întreaga lume în fiecare an, aducând în centrul atenţiei diferite aspecte cu privire la apa care este la baza dezvoltării durabile. Resursele de apă şi gama de servicii pe care le furnizează susţin creşterea economică, reducerea sărăciei şi durabilitatea mediului. De la securitatea alimentară şi energetică până la sănătatea umană şi a mediului, apa contribuie la îmbunătăţirea bunăstării sociale (Poster ÎM Apî-Canal Ungheni_ Ziua Mondială a Apei).
Apa este un element central în cultura şi religia tuturor civilizaţiilor, fiind, de-a lungul secolelor, un element esenţial al dezvoltării societăţii. Tradiţiile culturale şi valorile sociale determină modalitatea în care oamenii percep şi gestionează apa în diferite regiuni ale lumii. Apa este esenţială pentru sănătate. Organismul uman poate rezista câteva săptămâni fără mâncare, dar doar câteva zile fără apă. Apa este esenţială pentru supravieţuirea noastră. Spălarea regulată a mâinilor este, de exemplu, unul dintre cele mai bune moduri de a evita îmbolnăvirea şi de a preveni răspândirea virușilor. Corpul uman, în medie, este alcătuit din 50-65% apă. În fiecare zi, fiecare persoană are nevoie de acces la apă pentru băut, gătit şi igienă personală. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă 7,5 litri pe cap de locuitor pe zi pentru a îndeplini cerinţele minime ale oamenilor. O cantitate de aproximativ 20 de litri pe cap de locuitor pe zi va asigura nevoile de igienă personală şi calitatea sanitară a produselor alimentare de bază.
În ciuda realizărilor impresionante din ultimul deceniu, milioane de oameni încă nu au acces la surse sigure de apă potabilă şi miliarde de persoane nu au acces la facilităţi privind salubritatea. De resursele de apă depinde funcţionarea ecosistemelor şi circuitul apei este esenţial pentru realizarea gestionării durabile a acestora. Fiecare produs fabricat are nevoie de apă. Unele industrii consumă mai multă apă decât altele. Spre exemplu, pentru a produce o coală de hârtie, sunt necesari 10 litri de apă, iar pentru fabricarea a 500 grame de plastic e nevoie de 91 de litri de apă. S-a estimat că cererea de apă globală pentru procesul de fabricaţie din industrie să crească din 2000 până în 2050 cu 400%, ceea ce reprezintă foarte mult comparativ cu alte sectoare economice.
Ne bazăm pe apă pentru sănătatea publică şi progres echitabil, apa este esenţială pentru securitatea alimentară şi energetică, precum şi pentru funcționarea industriilor. Schimbările climatice, cererea tot mai mare de resurse de apă din agricultură, industrie, precum şi poluarea în creştere în multe domenii duc la accelerarea apariţiei unei crize de apă care poate fi abordată şi rezolvată doar prin politici şi planificare globală transsectorială – la nivel internaţional, regional şi global.
De Ziua Internațională a Râurilor și Ziua Mondială a Apei în municipiul Ungheni, tradițional se desfășoară un șir de activități cu participarea școlilor, grădiniților, instituțiilor publice și întreprinderilor municipale, menite să informeze și sensibilizeze publicul larg privind importanța protecției apelor și utilizarea rațională a acestora.
Un alt eveniment de mediu care se sărbătorește la sfârșitul lunii martie este Ora Pământului. Evenimentul Ora Pământului (Earth Hour) a fost organizat pentru prima dată de World Wide Fund – Australia în Sydney, pe 31 martie 2007, fiind brand înregistrat de organizaţia WWF la nivel global. Peste 2,2 milioane de oameni şi 2.000 de sedii de companii din Sydney au stins luminile pentru o oră în acea seară, ca semn al conştientizării problemei schimbărilor climatice. Implicarea oamenilor de pe tot globul a făcut în doar câţiva ani ca Earth Hour să devină cel mai mare eveniment de mediu din istorie, potrivit WWF. Evenimentul Earth Hour este marcat de fiecare dată în ultima sâmbătă din luna martie, care este foarte aproape de echinocţiu, astfel încât toate oraşele au parte de întuneric în intervalul 20.30 – 21.30.
Astfel, peste 180 de ţări şi teritorii se reunesc pentru a atrage atenţia asupra schimbărilor climatice şi pierderii biodiversităţii, dar şi pentru a inspira oameni, comunităţi, companii, guverne să acţioneze pentru a stopa declinul. Mesajul este acelaşi, peste tot: problemele cauzate de schimbările climatice şi de extraconsum sunt atât de grave, actuale şi complexe, încât este nevoie urgentă de acţiune, la nivel global. Iar vocea comună a miliarde de oameni de pe tot globul ajunge chiar şi la cele mai înalte foruri ale decidenţilor.
În acest an, la data de 28 martie 2020, printr-o postare pe facebook, Grupul de Inițiativă ProUngheni a îndemnat locuitorii municipiului Ungheni să marcheze Ora Pământului prin deconectarea energiei electrice pentru o oră (Poster_Ora Pamantului la Ungheni).
Persoana de contact: Svetlana CIOBANU, Co-coordonator proiect/ CRDD
Telefon de contact: 236 23668; e-mail: crdd_ungheni@yahoo.com
