Zilele Limesului Dunărean 2022

Comunicat de presă

Zilele Limesului Dunărean 2022

           

                 24 iunie 2022                                                                                      Ungheni                                                                                                      

Ziua Limesului Dunărean 2022 – eveniment marcat în cadrul proiectului „Valorificarea patrimoniului cultural și încurajarea turismului durabil prin intermediul unei moșteniri comune VII a ȚĂRMURILOR DUNĂRII ca bază pentru un traseu cultural”.                                                                              

Obiectivul major al diverselor programe și proiecte europene îl constituie extinderea Limesului Dunărean, ca parte a sitului transnațional UNESCO, Frontierele Imperiului Roman, agreat de Unesco ca sit transfrontalier.

Ziua Limesului Dunărean înseamnă solidaritate între popoarele care împart acest bun comun, în ciuda diferenţelor de culturi şi istorii, având în schimb o dorinţă comună – responsabilitatea de a proteja această resursă preţioasă. Limesul dunărean se referă la frontiera militară romană care se întinde de-a lungul Râul Dunăre în actualul stat german din Bavaria, în Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria și România.

Frontiera clasică a Imperiului Roman de-a lungul Dunării a fost înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO, în 2021, în cadrul celei de-a 44-a sesiuni a comitetului agenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Din cele mai vechi timpuri spatiul danubiano-pontic a constituit un punct de interes pentru Imperiul roman, mai ales datorita coloniilor grecesti, importante centre comerciale. Acestea au intrat in sfera de influenta romana in anul 71 i.d.Hr., dar intreg spatiul a fost cucerit de imparatul Traian (98-117d.Hr.) In perioada imperiala Statul roman prefera sa-si intinda frontierele de-a lungul unor obstacole naturale, cum ar fi fluviile, pe malul carora sa ridice fortarete si castre organizate in limes18. Elementele componente ale unui limes erau: valul (vallum), castrele (castri), castelele (castelii), turnurile (burgi, turris) si santul (fossa). In spatele valului erau construite, la distante ce puteau varia intre 5 si 10 kilometri, castrele si turnurile de supraveghere care utilizau diverse mijloace de semnalizare, iar miscarea trupelor se efectua pe drumul strategic (via) ce unea castrele, urmand castrele si linia limesului.

Ca parte integrantă a sistemului general defensiv al Imperiului Roman, limesul dacic are o valoare culturală extraordinară. Sectorul de limes al Daciei este cel mai lung din Europa, însumând peste 1.000 km, fiind totodată şi cel mai complex. Frontiera Dunării (Ripa Danuvii) are pe teritoriul României cel mai mare interval cronologic de utilizare din întregul Limes roman din Europa, fiind în acelaşi timp şi cel mai lung sector de pe cursul fluviului care traversează teritoriul unui stat – 1.075 km, din care aproximativ 700 km sunt sectoare comune cu Bulgaria şi Serbia.

Printre siturile aflate pe Limesul Dunărean se află și Cetatea Carsium (Hârșova), judeţul Constanţa din România, un sit complex, întins pe cca 22 ha (cu cele trei incinte fortificate de epocă romană, romano-bizantină şi bizantină), reprezentând un punct strategic la Dunăre, acolo unde braţele acesteia se întâlnesc, la capătul Insulei Ialomiţei, unde râul se varsă în fluviu, pentru a se despărţi din nou, spre Insula Mare a Brăilei. Cunoscut încă de la sf. sec. XIX – începutul sec. XX, cu cercetări sporadice continuate sistematic relativ recent (după 1993).